January 2009 – grigoriada

hoo – the prize

Răspunsul la quiz-ul nostru imposibil era:

Nenea se ocupă cu cântatul la flaut turcesc (ney). Îl cheamă Kudsi Erguner, şi imaginea pe care o postasem era editată, ca să scot fluierul din imagine. Iată originalul:

şi iată şi alte imagini.

bă kudsi, să ne trăieşti.

Iar din cei care s-au îmbulzit să lase câte un comentariu (adică le-am cerut eu pe mes), cel mai mult s-a apropiat Adina, care a zis că punct şi virgulă cântă la fluier. Să ne trăieşti, Adina, oricine ai fi. Premiul tău este un desen A4 în acuarelă pe care o să-l postez acilea pe sait abia după ce ţi-l înmânez personal (ca să nu stric surpriza).

Kudsi Erguner – Carga Bhairava

marfa

izvorul minunilor apa minerala carbogazoasa 2L stana de vale

hoo

can you guess what this guy does for a living?
hint: it’s not me, so his occupation is not ‘louzy bum’.

Cheia de la interfonul paradisului

I was hanging out at the wizard bar, having a tall glass of pixie dust. Snort! Snort!

This invisible ghost guy came up to me and said nothing. I just ignored that mother fucker.

I checked my gun. It was blank, but it shot real bullets.

There I was, walking down that mystical forest path. The trees were acting weird. Sitting there with their branches and their leaves. “Hm” I thought to myself. You can’t really say much about a thought like that. “Hm”. The trees were barking. That’s wordplay based on tree bark and dog barking. You catch on fast.

A guy with an iron suit was walking by. I asked him to stop and think for a second. He said. He said “I gotta get to work, I’m already late. Gotta slay dragons and whatnot. Meh. It’s a living”. He adjusted his silver tie and golden condom and whatnot and went wherenot.

A fost odată ca niciodată un elev foarte conştiincios şi silitor. Apoi a venit pubertatea peste planeta asta. Fire de păr groase şi tari ca sârma de oţel. Pielea pe oase. I’m having a puberty-related dramatic moment here!

THE MOMENT IS OVER!